Au trecut mai bine de cincizeci de ani de când renumiții cercetători sexuali William Masters, MD, și Virginia Johnson au început cercetările lor pionierat în domeniul sexualității și disfuncției sexuale. Această muncă a pus bazele terapiei sexuale moderne, iar unele dintre tehnicile pe care le-au descris în anii 1960 sunt încă utilizate astăzi.
Cu toate acestea, vremurile s-au schimbat de la acele zile când fustele mini puteau scandaliza și cuplurile necăsătorite dormeau în paturi separate. Continuând pe baza instrumentelor descrise de Masters și Johnson, o nouă generație de cercetători a identificat modalități inovatoare de a privi sexualitatea și modalități inovatoare de a trata problemele sexuale, inclusiv problemele legate de excitare, dorință, durere și incapacitatea de a ajunge la orgasm.
Chiar și în 2023, astfel de subiecte pot face oamenii să se simtă jenați. Cu toate acestea, experții spun că psihologii le datorează pacienților lor să-și actualizeze înțelegerea despre terapia sexuală. Sexualitatea face parte din sănătatea mentală generală și toți psihologii au responsabilitatea de a ști ceva despre sexualitatea umană. Indiferent dacă terapia sexuală este un pilon al practicii lor sau ceva ce abordează doar pe scurt, iată cinci evoluții de urmărit.
Intervenții bazate pe mindfulness
Terapeuții sexuali (Sex Therapy) folosesc o varietate de abordări pentru tratarea disfuncției sexuale. În plus față de tehnicile descrise de Masters și Johnson, instrumente precum terapia cognitiv-comportamentală (CBT), terapia bazată pe emoții și tehnici de comunicare pentru cupluri au fost principalele modalități de tratare a problemelor sexuale. Acum, terapia sexuală bazată pe mindfulness este tot mai recunoscută ca o intervenție eficientă, spun mulți terapeuți sexuali. Terapiile bazate pe mindfulness sunt interesante pentru că sunt atât de eficiente, cât și aplicabile pe scară largă pentru multe tipuri de probleme sexuale.
Intervenția dezvoltată pe marginea mindfulness-ului implică opt sesiuni săptămânale în format de grup. Tratamentul este similar terapiei cognitive bazate pe mindfulness, dar adaptat contextului sexual. Pacienții învață cum să se concentreze asupra senzațiilor erotice, de exemplu, și cum să integreze tehnicile în întâlnirile sexuale din dormitor.
Într-o serie de studii controlate de-a lungul anilor, s-a demonstrat eficacitatea terapiei sexuale bazate pe mindfulness, nu numai printre supraviețuitoarele de cancer ginecologic, ci și pentru persoanele cu alte tulburări sexuale. Recent, de exemplu, s-a testat intervenția într-un mic studiu pilot cu femei cu dorință și excitare sexuală scăzută – cea mai comună plângere sexuală în rândul femeilor și una cu puține opțiuni de tratament. Participanții au raportat îmbunătățiri semnificative în dorința sexuală, funcția sexuală și stresul legat de sex după tratament (The Journal of Sex Research, Vol. 54, Nr. 7, 2017).
Terapia sexuală (Sex Therapy) bazată pe mindfulness este acum folosită în întreaga lume, iar mai multe grupuri de cercetare o testează în diverse populații. O meta-analiză realizată de Kyle Stephenson, PhD, a găsit dovezi că terapia bazată pe mindfulness era eficientă în tratarea disfuncției sexuale la femei (The Journal of Sex Research, Vol. 54, Nr. 7, 2017).
Intervenții psiho-terapeutice în locul medicamentelor
Viagra, primul tratament oral aprobat de FDA pentru disfuncția erectilă, a apărut pe piață în 1998. Două decenii mai târziu, se pune în continuare un mare accent pe tratamentele farmacologice pentru problemele sexuale. Companiile farmaceutice au introdus mai multă competiție pentru Viagra, iar în 2015, FDA a aprobat medicamentul Addyi (flibanserin) pentru tratarea dorinței sexuale scăzute la femeile premenopauzale.
Cu toate acestea, ar trebui acordată mai multă atenție intervențiilor psihologice, care s-au dovedit a fi eficiente.
Într-o declarație de consens din 2015 a Consultației Internaționale privind Medicina Sexuală, Marita McCabe, PhD, și colegii au concluzionat că factorii psihosociali sunt factori de risc evidenți pentru disfuncția sexuală, și atât femeilor, cât și bărbaților cu această condiție ar trebui să li se ofere evaluare psihosocială în plus față de evaluarea medicală și tratamentul, atunci când este cazul (The Journal of Sexual Medicine, Vol. 13, Nr. 2, 2016).
Chiar și atunci când disfuncția sexuală a unui bărbat poate fi tratată cu medicamente precum Viagra, el poate experimenta consecințe psihologice care trebuie, de asemenea, abordate. Un bărbat cu o problemă sexuală este probabil să aibă probleme legate de stima de sine, lipsa de încredere și poate evita intimitatea. Marea parte a terapiei sexuale la bărbați este orientată către consecințele care apar din cauza unei probleme sexuale.
La bărbați, dorința sexuală este puternic influențată de testosteron, dar la femei, disfuncția sexuală este adesea mai complexă. Dorința sexuală la femei este adesea determinată de dorința de intimitate, de a se simți aproape și valorizate. Este un clișeu comun – deși nu în totalitate precis – că bărbații au doar nevoie de un loc pentru a face sex, iar femeile au nevoie de un motiv.
Desigur, atât bărbații, cât și femeile cu disfuncție sexuală ar trebui să excludă cauzele biologice, spune Althof. Dar medicamentele singure nu vor vindeca cele mai multe tulburări sexuale.
Perspectiva cuplului
Nu este deloc o descoperire nouă că este nevoie de doi pentru a dansa tango, dar majoritatea studiilor s-au concentrat asupra problemelor sexuale la nivel individual – în special cercetările privind intervențiile pentru aceste probleme. În mod tot mai evident, cercetătorii se uită mai atent la rolul partenerilor. Disfuncția sexuală este adesea văzută ca o problemă individuală, când, desigur, este atât de des o problemă a cuplului.
Atunci când unul dintre parteneri are disfuncție sexuală, poate face ca sexul să fie mai stresant și mai puțin plăcut pentru celălalt. Acum, cercetătorii se uită mai atent la datele atât individuale, cât și relaționale în studiile privind disfuncția sexuală. De exemplu, printre femeile heterosexuale care experimentează durere în timpul actului sexual, partenerii empatici ar putea fi tentați să oprească o întâlnire sexuală care devine dureroasă. Cu toate acestea, cercetarea realizată de Natalie Rosen, PhD, și colegii săi arată că femeile cu acești parteneri empatici sau au o intensitate mai mare a durerii și o satisfacție sexuală mai scăzută în comparație cu femeile care au parteneri care le încurajează să se adapteze și să găsească modalități de a crea intimitate sexuală fără a se angaja în activitatea care provoacă durere (The Journal of Sexual Medicine, Vol. 9, Nr. 9, 2012).
Astfel de descoperiri încep să influențeze modul în care terapeuții sexuali tratează pacienții și partenerii lor.
Schimbarea atitudinilor față de sex
Într-un fel, sexul este mai puțin tabu astăzi decât era când Masters și Johnson și-au început cercetările.
Cu toate acestea, sexul este și mai complex astăzi. Căsătoria este mai puțin importantă decât era și, în SUA, un număr tot mai mare de persoane nu se mai căsătoresc deloc. Persoanele practică sexul în contexte non-monogame, precum relațiile deschise și poliamoroase, în număr mai mare. Tehnologia a adus cu sine un nou set de dileme sexuale, precum pornografia pe internet și sextingul.
Aceste schimbări în modul în care oamenii se raportează la sex aduc cu ele o serie de probleme pentru terapeuții sexuali. De exemplu, în era pornografiei accesibile, unii oameni se confruntă cu o presiune semnificativă de a se ridica la nivelul performanțelor pe care le văd în filmele porno, spune Rowland. Alții pot simți că au un acces nesfârșit la parteneri potențiali prin intermediul aplicațiilor de dating, ceea ce poate crea probleme pentru cuplurile care se simt neglijate sau insecurizate.
Un alt factor în schimbarea atitudinilor față de sex este mișcarea #MeToo, care a dus la o creștere a conștientizării problemelor legate de agresiunea sexuală și hărțuirea sexuală. Aceasta a determinat terapeuții sexuali să fie mai conștienți de modul în care se discută despre consimțământ în terapie. Mai ales în cazul disfuncțiilor legate de dorință și excitație, este important să abordăm cu atenție consimțământul, deoarece aceasta poate fi o zonă sensibilă pentru mulți dintre pacienți.
Concluzii
În concluzie, terapia sexuală (Sex Therapy) într-o perioadă de transformare și adaptare semnificativă. Evoluțiile recente în acest domeniu, precum utilizarea mindfulness în tratamentul disfuncțiilor sexuale, prioritatea acordată intervențiilor psihologice față de medicamente și focalizarea asupra perspectivei cuplului, reflectă o abordare mai holistică și mai complexă a sexualității umane.
În plus, schimbările în atitudinile societale față de sex și noile provocări legate de tehnologie au impus terapeuților sexuali să fie mai flexibili și mai conștienți de contextul în care trăiesc și practică pacienții lor.
Pentru a rămâne relevanți și eficienți, terapeuții sexuali ai secolului XXI trebuie să fie deschiși la noile direcții și să continue să învețe și să evolueze odată cu schimbările în sexualitatea umană. Acest lucru este esențial pentru a asigura că indivizii și cuplurile primesc ajutorul de care au nevoie pentru a avea o viață sexuală sănătoasă și împlinită într-o lume în schimbare constantă.