5 calități ale unui psihoterapeut și psiholog bun
Într-o lume în care sănătatea mintală începe să fie recunoscută fiind la fel de importantă precum cea fizică, psihoterapia devine un instrument valoros pentru auto-descoperire și vindecare. Dar cum poți fi sigur că terapeutul ales este cel potrivit pentru tine? Alegerea unui psihoterapeut bun este mai mult decât o simplă decizie practică – este un pas fundamental spre construirea unei relații care să îți susțină evoluția. Într-un oraș precum Brașov, unde opțiunile de servicii psihologice sunt diverse, găsirea unui psiholog bun poate părea o provocare. În continuare, vom explora caracteristicile unui psihoterapeut de încredere, semnalele de alarmă la care să fii atent și pașii pentru a găsi persoana care să te însoțească în călătoria spre tine însuți.
Terapeuții eficienți au un set sofisticat de abilități interpersonale, inclusiv fluență verbală, percepție interpersonală, modulație afectivă și expresivitate, căldură și acceptare și empatie. Clienții terapeuților eficienți se simt înțeleși, au încredere în terapeut și cred că terapeutul îi poate ajuta.
Cum recunoști un psihoterapeut și psiholog bun?
Am identificat cinci trăsături fundamentale, pe care v-aș ruga să le aveți în vedere atunci când vă alegeți terapeutul sau psihologul cu care lucrați. Persoanele care ajung la psiholog își confruntă cele mai profunde sentimente, se confruntă cu ceea ce nu funcționează în viața lor și adoptă un plan pentru schimbare și suportă disconfortul care vine la pachet cu schimbarea. În procesul terapeutic se cercetează trecutul, se demontează mecanismele de protecție și se debarasează de decenii de obiceiuri atât de înrădăcinate încât au devenit parte a identității personale, deschizând calea spre schimbare. Tocmai de accea este foarte impoertant să știți cum să alegeți un psiholog bun.
1. Un psihoterapeut și psiholog bun are abilitatea de a construi relații de încredere
Psihoterapia necesită ca oamenii să își expună secretele, să își dezvăluie temerile și să elaboreze noi moduri de a vedea și de a fi. Aceste fapte se pot întâmpla doar dacă clienții se simt complet în siguranță și nejudecați.
Eficiența terapiei depinde de alianța terapeutică – relația dintre terapeut și client. Încrederea este fundamentul unui sentiment de securitate și siguranță. În cele ce urmează, vom numi o relație terapeutică bună drept „raport”. Fără raport, terapia nu poate continua. Cum se creează acesta? Curiozitatea este adesea sămânța. Cei mai buni psihologi sunt fascinați de varietatea experienței umane și sunt dornici să descopere mai multe despre individul care stă în fața lor. Oamenii răspund la curiozitatea autentică; încep să se simtă confortabil, să împărtășească și să aibă încredere.
De asemenea, un bun psiholog are și abilitatea de a asculta activ. Stabilirea unui cadru terapeutic în care care clientul se simte complet ascultat formează o conexiune specială între cei doi, implicând de asemenea și lipsa de judecată, care îi dă clientului libertatea de a se deschide și îi permite terapeutului să ia în considerare cine este persoana. Ascultarea activă implică observarea indiciilor nonverbale, ascultarea atentă, parafrazarea, simpatia și empatia. Pentru a înțelege corect viața, circumstanțele și provocările clienților săi, un psiholog ar trebui să practice ascultarea activă în timpul ședințelor.
Raportul este alimentat continuu, printr-o varietate de tehnici, pentru a aprofunda sentimentul de siguranță și securitate al clientului. O linie creativă de interogare poate conduce clientul la autodescoperire. Discutarea periodică și modificarea, după caz, a obiectivelor concrete ale unui client pentru terapie îl asigură pe client că obiectivele lor sunt aliniate. Raportul poate fi consolidat de un pic de autodezvăluire din partea terapeutului ca răspuns la o întrebare pertinentă. Acesta poate fi susținut prin exprimarea optimismului cu privire la capacitatea clientului de a se schimba.
2. Un psihoterapeut și psiholog bun are o minte deschisă
Cei mai buni psihologi nu încep cu un punct de vedere fix cu privire la ceea ce ar trebui să fie rezultatul, oricât de subtil. Ei sunt ghidați de client și de viziunea clientului asupra unei vieți pline de sens. Fiecare client aduce o istorie unică și adesea o creativitate remarcabilă în configurarea vieții pe care și-o dorește – deși uneori are nevoie de ajutor în rezolvarea unor conflicte interioare înainte de a se putea bucura de ea. Psihoterapeutul îi poate ajuta să elibereze calea către orice au ales, iar scopul este de a face din client cea mai bună persoană care poate fi – nu persoana care terapeutul crede că ar trebui să fie.
Spre exemplu, psihoterapeuții de cuplu și familie au interiorizat mituri despre cum arată o relație romantică sănătoasă și tind să creadă că un cuplu nu ar trebui să se căsătorească înainte de a se întâlni timp de un an sau să aibă un copil înainte de a locui împreună. Dar acestea sunt doar propriile convingeri și prejudecăți cu privire la relații.
3. Un psihoterapeut și psiholog bun știe să pună întrebările potrivite
Întrebarea este inima psihoterapiei. Este procesul de decojire a straturilor de identitate și de examinare a forțelor care modelează modul în care oamenii gândesc și acționează. Întrebările provocatoare îl ajută pe terapeut să înțeleagă clienții, iar clienții să se înțeleagă pe ei înșiși. Adresarea întrebărilor nu impune oamenilor idei, ci le oferă oportunitatea de a se autodescoperi, cu condiția ca terapeutul să folosească creativitatea și înțelepciunea în interogatoriu.
Cu toate acestea, o linie comună este aceea că o serie de întrebări de succes trebuie să fie infuzată cu compasiune și bunătate atât din partea terapeutului, cât și din partea clientului. Majoritatea comportamentelor sunt, în esența lor, autoprotectoare. Bunătatea recunoaște că până și cele mai dureroase tipare se dezvoltă dintr-un motiv întemeiat, că recunoașterea propriilor apărări este un act de curaj. Curajul merită compasiune.
De asemenea, multe probleme psihologice rezultă dintr-un obicei de evitare. Clientul s-a confruntat cu o problemă dificilă, așa că a luat măsuri – și-a suprimat emoțiile, să spunem, sau a folosit droguri – pentru a evita durerea. Oamenii dezvoltă un obicei al evitării pentru că a funcționat pe termen scurt, dar acel obicei poate deveni problema pe termen lung. Într-un astfel de caz, întrebările înțelepte de pus sunt: Ce evitați prin continuarea modelului actual de comportament? Dacă opriți tiparul problematic, ce veți pierde?
4. Un psihoterapeut și psiholog bun face apel la responsabilitate
Cei mai buni dintre psihologi trec dincolo de empatie în domeniul responsabilității și al schimbării. Ei țin clienții cu picioarele pe pământ, chiar dacă uneori este inconfortabil.
Responsabilizarea clienților este una dintre sarcinile terapiei. Dar, în cele din urmă, vrei să îi ghidezi pe clienți să se responsabilizeze singuri. O modalitate de a responsabiliza clienții este prin repetarea unor sarcini dificile, dar necesare. Dacă o femeie are emoții în legătură cu despărțirea de partenerul abuziv, terapeutul ar putea să o pună să joace un rol al conversației și să o înregistreze. Împreună ar putea asculta „conversația” și să o revizuiască până când ea spune ceea ce vrea cu adevărat să spună.
5. Un psihoterapeut și psiholog bun este flexibil
Cei mai buni dintre psihologi își adaptează abordarea pentru fiecare client în parte. Ei se simt confortabil lucrând în diferite modalități și nu ezită să încerce ceva nou. Cum știu psihologii când trebuie să schimbe strategia? Atunci când clientul nu face progrese. Intervalul de timp depinde de afecțiune.
Un psihoterapeut se poate aștepta la semne de îmbunătățire în câteva săptămâni atunci când tratează un client pentru o fobie, în câteva luni pentru o tulburare de personalitate – nu neapărat o îmbunătățire amplă, ci semne de schimbare, cum ar fi o reducere a simptomelor, un nou sentiment de speranță sau o aprofundare a raportului. Dacă terapia stagnează, psihologii buni pot schimba modalitățile, își pot modifica stilul de comunicare sau pot săpa mai adânc.